O știre recentă, care discută rezultatele unui Eurobarometru publicat de Comisia Europeană (https://www.edupedu.ro/tinerii-din-romania-pe-primul-loc-in-ue-la-utilizarea-aplicatiilor-bazate-pe-inteligenta-artificiala-26-le-folosesc-pentru-studiu-si-cercetare-24-pentru-ajutor-la-teme/), plasează România în fruntea clasamentului european în ceea ce privește folosirea de către tineri a aplicațiilor bazate pe inteligența artificială. Printre principalele scopuri declarate pentru utilizare apare și acela de studii și cercetare. Cu aceste informații de fundal, ne propunem să prezentăm câteva concluzii desprinse din folosirea unor modele mari de limbaj (LLM, Large Language Models) în activitatea academică. Mai exact, dorim să prezentăm evaluarea utilizării LLM-urilor, mai specific Chat GPT, în activitatea de cercetare și documentare a studenților de la programele de masterat ale Facultății de Fizică din Universitatea din București. Studenții au fost provocați să răspundă la câteva întrebări legate de rolul pe care îl poate avea utilizarea acestor instrumenteîn elaborarea lucrărilor științifice, respectiv a lucrărilor de licență și dizertație. Fiecare student a formulat o întrebare de cercetare avansată – pentru a evita răspunsurile generale – urmărind să analizeze critic interacțiunea cu LLM-ul în baza unui set de întrebări:
- Cât de corectă este informația?
- Care e gradul de încredere al sursei?
- A fost de folos pentru raportul dv.?
- V-a ajutat să rezolvați problema de cercetare?
- Evaluatorul își va da seama că ați folosit Chat GPT?
- Concluzii: Este etică utilizarea Chat GPT în elaborarea lucrării de dizertație?
- Avantaje și dezavantaje.
Interogarea Chat GPT a avut la bază un subiect specific de cercetare, pe care studenții l-au abordat anterior în elaborarea lucrării de licență sau în diverse demersuri de cercetare, având în acest fel expertiză avansată pe tema respectivă.
Majoritatea studenților au identificat Chat GPT ca instrument de lucru, un asistent personal, utilizat ca suport și nu ca sursă principală de generare a unei lucrări științifice. Multe dintre evaluările făcute au considerat că ChatGPT este util pentru clarificarea conceptelor, organizarea ideilor și îmbunătățirea redactării unei lucrări științifice. Cu toate acestea, au concluzionat că nu poate înlocui cercetarea academică riguroasă, care implică analiza critică a literaturii de specialitate, colectarea și interpretarea datelor și formularea unor concluzii originale. Discrepanța dintre utilizarea acestuia ca instrument pentru generarea ideilor de pornire și lipsa de încredere pentru informațiile primite conduce la un paradox: pe de o parte sunt recunoscute limitările LLM-ului, fiind indicată mai ales nevoia de a verifica informația furnizată (de aici și nevoia de expertiză în domeniu), iar pe de alta parte, prin considerarea LLM-ului ca asistent care ajută în primele faze de concepere a unei lucrări. Dacă este un instrument nesigur, de ce este credibil în partea de design, de formulare a ipotezelor și de concepere a structurii?
În multe cazuri, studenții au constatat că atunci când întrebările deveneau mai profunde, legate de ecuații, concepte teoretice, mecanisme de deducție, valori exacte pentru mărimi fizice, răspunsul dat deChat GPT a fost eronat sau a fost prea ambiguu pentru a servi unei argumentări științifice de valoare. Interesant în acest punct ar fi fost o evaluare a calității rezultatelor obținute prin interogări succesive, testând diferite tipuri de întrebări.
Referitor la aspectele legate de etică identificate de studenți, probabil cea mai importantă observație este că textul produs de Chat GPT nu respectă regulile de citare, drepturile de autor, că sursele nu sunt dezvăluite corect, motiv pentru care nu poate fi utilizat într-o lucrare științifică. O altă observație care a apărut doar în câteva lucrări este aceea că un astfel de instrument conduce la o pierdere a abilităților pe care studentul sau cercetătorul le-ar dobândi prin efectuarea activităților normale de cercetare. Folosirea unui astfel de instrument, poate conduce în timp la o reducere semnificativă a competențelor cercetătorilor care folosesc astfel de scurtături digitale. Mai mult, după cum menționează o altă lucrare, o folosire constantă a LLM-urilor – și având în vedere lipsa lor de transparență în ceea ce privește procesul prin care ajung să formuleze răspunsul pe care îl vede observatorul – poate conduce la adicție, la o dependență de instrumentul digital.
În concluzie, cele mai multe răspunsuri au indicat următoarele avantaje ale utilizării Chat GPT: rapiditate în accesarea informațiilor, claritate în formularea ideilor și demontarea barierelor lingvistice, simplificarea procesului de căutare a materialelor de documentare pe Internet. Printre dezavantajele utilizării Chat GPT au fost menționate: lipsa surselor directe, posibilitatea obținerii de informații inexacte (sau mai vechi), riscul de a deveni dependenți de folosirea acestui instrument, senzația unui confort de a nu mai fi nevoit să reții informațiași să o reproduci după propria înțelegere, rata mare de eroare pentru răspunsuri foarte specifice, răspunsuri incomplete.
Sursă foto: https://blueerasoftech.com/chat-gpt/chat-gpt/
