Grupul de Acțiune pentru Etica în Online (GAEO) este coordonat de Horea Mihai Bădău, autor al acestei inițiative. Preocupările și expertiza sa pe domeniul comunicării în rețelele sociale vor susține eforturile CARFIA pentru instalarea unei culturi a integrității în mediul nostru academic. CARFIA îi mulțumește pentru inițiativă și pentru efortul său substanțial de implicare.
GAEO atrage tot mai mulți susținători ai Cartei etice în online, al cărei autor, Horea Mihai Bădău, a realizat și Ghidul de bune practici pentru exprimarea în online și a avut mai multe întâlniri în mediul academic românesc unde a stabilizat deja comunități etice online. Cu doi dintre liderii lor, colegii Doru-Ilie Fîrte (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și Lucian Szabo (Universitatea de Vest din Timișoara), ne-am întâlnit și la CARFIA.
CARTA ETICĂ ÎN ONLINE
Prima Cartă Etică a Rețelelor Sociale, autor lect. dr. Horea Mihai Bădău, de la Facultatea de Jurnalism și Știintele Comunicării, UB, a fost validată prin publicarea în cea mai prestigioasă revistă științifică franceză în Științele Comunicării: Revue Francaise des Sciences des Information et de la Communication editată de Societatea Franceză în Științele Informației și ale Comunicării– pentru detalii, clic aici: https://journals.openedition.org/rfsic/3527.Principiile Cartei se constituie în soluții ale următoarei problematici online :
- Adevărul este înlocuit de ficțiune în articolele online, iar primul semn a fost apariția titlurilor false cu rol de marketing – de a atrage publicul de pe Facebook, pe site-urile de știri. Schimbare determinată de noile valori din rețelele sociale – amuzamentul, ludicul, stimularea și trăirea proiectivă a emoțiilor primare care devin mai importante decât reflectarea realității.
- Valoarea relației devine mai importantă decât valoarea informației, pentru aprecierea și validarea conținutului postat în rețea. Este o schimbare determinată de apariția noțiunii de “Prieten” pe Facebook. Rezultat: contează Cine a scris, nu Ce s-a scris. Valoarea mesajului devine valoarea relației cu autorul, ceea ce determină cititori să creadă tot ceea ce scriu influențatorii (lor). Rezultatul este o problemă de etică: ce pot să facă persoanele care sunt acuzate și nu au dreptul sau posibilitatea de a se apăra? Dispar prezumția de nevinovăție, dreptul la replică, dreptul la apărare.
- Manipularea reputației pe Google. Utilizatorii decriptează lumea cu ajutorul Google. Influențatorii dețin mijloacele pentru a manipula rezultatele Google – pentru a urca pe prima pagină de căutare articole negative, de exemplu, atunci când este scris numele unei persoane. Această problemă trebuie să primească o soluționare într-un Cod Etic, întrucât Google nu intervine.
- Furtul proprietății intelectuale – cuvântul de ordine al rețelelor sociale “sharing is caring” – antrenează o schimbare importantă în procesul de comunicare online: important este să publici, să dai mai departe, nu să produci informația. Acest principiu încurajează furtul fotografiilor, al video-urilor. Youtube joacă un rol foarte important: este folosit pentru “spălarea” proprietății intelectuale al unui video, pe principiul spălării banilor.
- Articolele publicitare nesemnalate. Dispariția puterii publicității în rețelele sociale și înlocuirea sa prin recomandări, au făcut să renască relațiile publice. Rezultat, o nouă profesie: jurnalismul de relații publice, care transformă blogurile în agenții de relații publice, care manipulează cititorii. Dar cititorii au dreptul să știe dacă citesc un articol plătit, un articol care reflectă realitatea sau opinia influențatorilor.
Carta Etică a Rețelelor Sociale (principii) :
- Site-urile și blogurile (posesorii de conturi în rețelele sociale) nu ar trebui să folosească titluri false sau înșelătoare, nici pentru scopuri de marketing (atunci când încearcă să atragă publicul din rețelele sociale), nici pentru prefațarea articolelor de pe platformele –sursă (site-uri). Titlul ar trebui să reflecte informația din textul pe care îl prefațează, iar articolul să respecte întotdeauna principiul prezentării adevărului.
- Jurnaliștii online și bloggerii (posesorii de conturi în rețelele sociale) ar trebui să urmeze interesul public, nu interesul publicului. Atunci când aleg subiectele și modul de redactare, criteriile raționale ar trebui preferate celor emoționale.
- Jurnaliștii online și bloggerii (posesorii de conturi în rețelele sociale) trebuie să acorde Drept la Replică persoanelor vizate în articole, dacă există cereri în acest sens. Comentariul postat la finalul unui articol nu este considerat Drept la Replică.
- Comentariile care incită la ură și la violență trebuie să fie șterse, conform Deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului, din data de 16 iunie 2015, ca urmare a faptului că proprietarii site-urilor și ai blogurilor (posesorii de conturi în rețelele sociale) răspund în solidar cu cititorii care postează comentarii.
- Este interzisă manipularea Google cu ajutorul diverselor tehnici de marketing, cea mai cunoscută, Google Bomb, fiind inclusă.
- Este interzisă copierea integral a unui articol, fără permisiunea scrisă a sursei. Articolele pot fi copiate în limita a 500 de caractere, cu spații, cu link la sursă.
- Este interzisă publicarea fotografiilor sau a video-urilor, fără acordul sursei. Fotografiile nu pot fi copiate și publicate fără acordul autorului, chiar dacă au fost publicate de respectivul autor în rețelele sociale (Facebook, Twitter, etc). Este interzisă publicarea fotografiilor de profil de pe Facebook fără acordul proprietarilor. Fotografiile publicate în rețea sunt destinate strict cititorilor din rețeaua respectivă, nu celor de pe alte site-uri.
- Articolele publicitare, cele care conțin plasare de produse, trebuie fie semnalate prin litera (P), amplasată în fața titlului.
- Cadourile sau produsele care sunt date bloggerilor și jurnaliștilor, din motive publicitare, trebuie să fie specificate ca atare, pentru a ajuta cititorul să facă diferența între un produs pe care jurnalistul sau bloggerul îl apreciază cu adevărat și un alt produs care este utilizat și prezentat în articol, în scopuri publicitare.
- Articolele nu vor folosi ca unică sursă informațiile publicate în rețelele sociale (Facebook, Twitter, etc). În aceste cazuri, surse din viața reală vor fi contactate, pentru verificarea informațiilor.
- Traducerile vor fi semnalate ca atare, cu menționarea sursei. Traducerile vor respecta dreptul la proprietate intelectuală al autorului.
- Vor fi evitate, în titluri, cuvintele care incită emoții gratuite, de exemplu:
“Senzațional, Urgent, Pericol, Sex.” [..]
