Program Școala de integritate 2020
Program Școala de integritate 2019
Program Școala de integritate 2018
Ce am făcut la Școala de vară? Câteva gânduri și impresii
(atenție, se lucrează!)
- În primul rând, ne-am întâlnit! Am venit dinspre Filologie, Biologie, Filosofie, Drept, Jurnalism, Psihologie. Profesori, conferențiari, lectori, asistenți, doctoranzi. Am conceput un program (cam încărcat!) care a plăcut, a fost intens, solicitant. Dar una e programul și alta e dacă el e susținut, îmbogățit, întors pe toate fețele de participanți. Înregistrasem video un mesaj cu dl. rector, nu l-am mai proiectat la deschidere pentru că domnia sa a venit personal acolo ceea ce a fost o surpriză plăcută.
- După Introducerea mea în tematica integrității academice și delimitările conceptului de Integritate produse de Constantin Brîncuș (care e riguros, atent la clear-cut phrases și la evacuarea oricărei ambiguități de gândire), am avut mai multe prezentări datorate unor experți recunoscuți: dna Elena Ionică, președinte al Comisiei de etică a cercetării, a angajat cursanții încă de la început în problematica eticii cercetării științifice. Propria ei experiență în cercetare, dar și în managementul de proiect sau în realizarea unor dosare de granturi i(ne)-a arătat cât de complicată este această activitate care implică aspecte etice angajând și răspunderea instituțională. Interesul nostru a fost mare, vezi și comentariile, precizările cerute.
- Îmi apare limpede că universitățile ar fi mai integre dacă ar pune la punct o politică clară, consistentă în ce privește exprimarea membrilor comunității cademice în online (rețele sociale, e-mail). Prezentarea de la Școala de vară CARFIA (și turul de forță al autorului primei Carte etice a rețelelor sociale care s-a soldat cu crearea primelor comunități etice online) a dlui Horea Bădău, dar și intervenția substanțială, revelatoare a dlui Constantin Vică (mai ales comentariile sale privind relația public/privat, manipularea, înșelarea în online), alături de comentariile noastre la Școală, îmi confirmă această necesitate. Tema ne-a prins pe toți! Prezentare dlui Bădău, informată, complexă, sistematică, deschide, îngrijorător, după mine, o perspectivă cu semne de întrebare, asupra a ceea ce va fi comunicarea în online dacă beneficiarii, în cazul nostru comunitățile academice, nu se echipează legal, conceptual cu norme, regulamente care să stabilească frontierele – deja blurate – ale relației privat/public, de pildă, exprimare liberă/status academic, comunicare în rețea/share-uirea informațiilor produse pentru un cerc profesional ș.a. Nu o dată sunt surprins de lejeritatea, uneori carentă etic, cu care colegi din universitate ies pe Facebook, de pildă, cu topice care țin de „initimitatea” muncii academice, expunând nu numai colegi, ci și studenți. Situația frecventă; cadrul didactic care nu parcurge etapele instituționale privind obiectul sesizării sale și iese cu problema pe Facebook, uzând de capturi de ecran cu corespondența pe e-mail etc. Dl Bădău ne-a acaparat și ne-a introdus într-o lume unde Universitatea, în general, se vede confruntată cu propria fixitate, cu morga sa neapdatată, dar și cu – în general – un conservatorism care ține prea puțin cont de studenți.
- Un moment special: prezentarea – eu aud pentru prima oară asta – a problemelor unei Comisii de etică (a noastră, de la UB): sistematică, detaliată, reflexivă. I-a aparținut dlui Andrei Avram, președintele Comisiei de etică a UB. Ascultându-l, nu numai că prezentarea mi-a reînviat (dacă fuseseră moarte!?) amintiri, impresii din perioada când am condus eu Comisia (2012-2016), dar mi (ne) – a permis să accedem frontal la o realitate a vieții noastre academice despre care preferăm fie s-o ignorăm, s-o acceptăm tacit sau complice, fie să o cunoaștem parțial sau neinformați. Intervenția dlui Cătălin Constantinescu, specializat în Drept, pe marginea problemelor ridicate, punctual, cu sugestii bune privind remedierea sau/și adăugarea unor elemente, a arătat că un efort de modernizare a Codului de etică, a Regulamentului Comisiei de etică merită și are efecte benefice asupra noastră. Prezentarea dlui Avram indică, fără greș, ceea ce știm: de pildă, sunt colegi/e care, odată titularizați în universitate, dezvoltă un comportament distructiv, agresiv, dincolo de limita corectitudinii colegiale, care se întinde în ani și fac viața academică un coșmar. Ce măsuri pot fi luate în această privință? Pot fi aceștia/acestea să fie complet fără rațiune/dreptate atunci când hărțuiesc conducerile departamentelor, ale facultății, ale universității? Un exercițiu util: fiți măcar pentru o perioadă, a soluționării unui caz, în locul colegi/elor din Comisie care își iau în serios poziția. Veți înțelege de ce este greu, dur, frustrant și ai impresia că toată lumea își proiectează – dacă? – nevoie de justiție, echitate etc. asupra Comisiei de etică ca și cum etica, integritatea ar fi numai problema acesteia, nu a întregii comunități academice. A NOASTRĂ. Comentariile dnelor Elena Ionică, Lorena Anton, a dlor Liviu Papadima, Toni Gibea, Emil Bucur și ale altora au conturat un teren aspru, dificil, al unei curse de anduranță, dacă nu cumva de…sport extrem cum ne-a apărut „studiul de caz” prezentat „anonimizat” de dna Geta Rîșnoveanu. Ascultând-o, îmi dau seama că încrederea acordată unui coleg poate fi repede înșelată sau reconvertită în hărțuire administrativă. Din acest punct de vedere, prezentarea dnei Elena Stănculescu, privind hărțuirea și efectele sale psihologice, cu aplicare pe trauma și victime în situații de mobbing, bullying, ne-a deschis o perspectivă asupra unei realități foarte sensibile în fața căreia, cred eu, adesea, instituția universitară, ministerul de resort sunt încă departe de a construi ceea ce trebuie.
- A stârnit interes prezentarea lui Toni Gibea privind problematica actuală a comisiilor de etică: o întrebare care a apărut a fost: e utilă numai Comisia de etică a universității sau ar fi necesară (re)înființarea comisiilor de etică la nivelul facultăților? Comentariile lui Toni Gibea, Liviu Papadima, Elena Ionică sau Anca Anton, propriile mele intervenții au relevat inconsistențe, vulnerabilități și lipsuri în reglementare.
- În prezentarea sa, Loredana Anton a insistat, ca și Elena Ionică în prezentarea sa de deschidere, pe dificultăți în procesarea cererilor de grant atunci când e vorba de cercetarea în teren.
- Un interes aparte l-a suscitat intervenția Ancăi Anton pe tema managementului calității, ea fiind implicată în prima echipă a UB care s-a ocupat de instalarea, la nivelul fiecărei facultăți, a dispozitivelor necesare pentru realizarea obiectivelor propuse. O întrebare pe care (ne)-a pus-o: cine sunt cei/cele care fac parte din aceste structuri? Cum sunt pregătiți să performeze, adaug eu, și în comisiile de etică?
- Am reușit organizarea a două dezbateri, pe echipe, cu un juriu.
- Dezbaterea I. Tema: Universitatea și Morala. Controversa: Ar trebui universitățile să fie preocupate numai de virtuțile intelectuale și academice sau și de cele morale? Misiunea universității este căutarea adevărului și producerea cunoașterii și ea nu are dreptul să aibă o poziție morală ori să determine pe studenți să adere la o cauză morală.
- Dezbaterea II. Tema: Membri ai comunității academice își păstrează această calitate când se exprimă în online ? Context: Dreptul la liberă exprimare este permis și în online. Cadrele didactice și studenții au libertatea să abordeze orice subiecte privind mediul academic. Universitatea nu are dreptul să intervină atunci când consideră că un membru al comunității academice postează un conținut inacceptabil etic.
- Mă bucură să o spun: dezbaterile au fost substanțiale, cu „schimburi” dialogale, întrebări încrucișate, umor și ironie, și cu verdictul juriului care a dat câștigătoarea la fiecare dintre dezbateri.Nimeni nu a fost de acord, toată lumea a fost mulțumită de nivelul discuțiilor.
- La final, un tur de opinii pe post de un Teatru al Eticii: „Ceea ce este, Ceea ce aș vrea să fie” (în ce privește domeniul Eticii, al Integrității în universitate. Am apreciat sinceritatea, deschiderea punctelor de vedere exprimate pe „scenă”, în fața „publicului.
- Un chestionar de evaluare a ce am făcut ne arată că experiența trebuie continuată, îmbunătățită, extinsă. Cuvintele-cheie ale participanților privinnd experiența trăită la Școala de vară CARFIA: Introducere, Ambiție, Atmosfera deschisă, colegială, Calitate, Relevanță (2), Asumare, Explorare, Pertinență, Utilă (2), Evoluție, Complex, Plăcută, Schimbare.
- Cum spuneam, meritul e al participanților. Le mulțumesc. Vom continua.
Mesaje
Mesaj rector Mircea Dumitru
Mesaj prorector Romiță Iucu
1-3 august 2018 Sinaia/Cumpătu
Prima ediție a Școlii de vară e dedicată cadrelor didactice interesate în a contribui la instalarea unei culturi a integrității în mediul academic. Încercăm un format dinamic care permite dialogul, vizionarea unor remarcabile contribuții la tematica Școlii, dezbateri, role-play și prezentări pe teme precum Etica academică, Hărțuirea, Trauma, Etica cercetării, Libertatea în online (Prima Cartă etică a rețelelor sociale) susținute de colegi și colege cu preocupări în domeniu: prof. Andrei Avram (președinte Comisia de etică, conf. Elena Ionică, președinte Comisia de etică a cercetării, conf. Oana Băluță, prof. Elena Stănculescu, lect. Emilia Șercan, lect. Constantin Vică, lect. Horea Bădău. Alte intervenții vor fi datorate conf. Geta Râșnoveanu, conf. asociat Lorena Anton, lect. Anca Anton, drd. Cătălin Constantinescu. Întreaga tematică a integrității academice va fi prefațată de prof. Marian Popescu, coordonatorul CARFIA, iar conceptul de Integritate va fi prezentat de dr. Constantin Brîncuș.
Ne interesează să putem chestiona rezonabil o realitate sensibilă precum cea a conduitei academice, a integrității unui mediu căruia societatea îi acordă încredere.
CARFIA va continua, din toamnă, seria Atelierelor, dar și a altor acțiuni prin care să poată fi stimulat interesul pentru o realitate prost sau deloc cunoscută.
CARFIA va lansa în toamnă și activitatea de cercetare specifică a tematicii integrității academice.
Universitatea din București este, la inițiativa noastră, membră a
